Crescând într-un mic oraș din România, viața era simplă, dar plină de provocări. Mama mea lucra ca bibliotecară, iar tata era șofer de camion. De mică am învățat să ajut în casă. Când s-a născut fratele meu mai mic, responsabilitățile au crescut. Până când a început grădinița, eu aveam 12 ani și lucrurile au început să se schimbe în moduri pe care nu le înțelegeam.
El a planificat o seară specială cu soția sa, dorind puțin timp doar pentru ei doi, și mi-a cerut să am grijă de fiul lor. Îl ador pe micuțul Petru, singurul meu nepot, așa că de ce a mers totul atât de prost?
La vârsta de 75 de ani, bunica mea a decis să se recăsătorească. Mirele avea 77 de ani. Bunica a fost întotdeauna o femeie activă și veselă, dedicându-și energia casei și familiei de la pensionare. Are numeroase interese și hobby-uri, iar casa ei este la o aruncătură de băț de a mea, făcând vizitele mele frecvente. Totuși, această poveste ia o întorsătură neașteptată, provocând dinamica familiei noastre.
