Într-un orășel din România, o tânără femeie s-a trezit prinsă între îndatoririle sale culinare și iminenta sosire a primului său copil. Soțul ei, neconștient de urgența situației, a insistat pe o masă gătită acasă, ceea ce a dus la o serie de evenimente nefericite care au scos la iveală fisurile din căsnicia lor.
În căutarea de a fi bunica perfectă, multe femei își pierd din vedere propriile nevoi și dorințe. Aceasta este povestea unei bunici care și-a petrecut ani de zile punând fericirea nepoților săi mai presus de a sa, doar pentru a se regăsi pierdută și neîmplinită.
Maria, mamă a trei copii, își deschide sufletul în fața fiului ei cel mare, Mihai, despre frustrarea care crește în ea. Soțul ei, Radu, nu a contribuit niciodată la treburile casnice sau la cumpărături. Se bucură de confortul meselor gătite acasă, dar lasă mizeria în urmă. Maria a acceptat odată acest lucru ca parte a rolului ei de gospodină, dar acum, pe măsură ce îmbătrânește, tânjește după o viață diferită. Vrea ca soțul ei să se schimbe, dar își dă seama că trebuie să acționeze ea însăși.
De la 17 ani, am muncit și mi-am rezolvat toate problemele singură. Toată viața mea, am fost obișnuită să mă bazez doar pe mine și pe forțele mele. Acum, mă simt prinsă și lipsită de putere.
Până la vârsta de 50 de ani, nu aveam nicio idee despre cum ar putea fi viața pentru alte persoane, într-o altă țară, cu perspective diferite asupra vieții. Crescând într-un oraș mic, am fost hrănită cu o dietă constantă de responsabilități și datorii, fără să pun vreodată la îndoială drumul trasat pentru mine. Abia mult mai târziu am realizat cât de mult am pierdut.
Epuizarea nu provenea doar din treburile casnice neîncetate sau din sarcinile lipsite de bucurie. Venea și din lipsa de încurajare, apreciere și recunoștință. Mihai nu i-a mulțumit niciodată lui Ana.
