„Soțul meu controlează toți banii și nu mă lasă să lucrez: M-am săturat”

Îmi amintesc de primul salariu pe care l-am primit vreodată. Aveam 17 ani și lucram cu jumătate de normă la un restaurant local. Sentimentul de independență și mândrie care a venit odată cu câștigarea propriilor bani era de nedescris. Din acel moment, am promis să fiu mereu independentă. Am muncit din greu, am economisit cu grijă și am reușit să-mi plătesc studiile universitare fără niciun ajutor.

Avansând până în prezent, viața mea arată complet diferit. Sunt căsătorită cu un bărbat care controlează fiecare aspect al finanțelor noastre și îmi interzice să lucrez. Este o situație în care nu mi-am imaginat niciodată că voi ajunge și mă distruge.

Când l-am întâlnit prima dată pe Andrei, era fermecător și atent. Avea un loc de muncă bun, o casă frumoasă și părea că are viața pusă la punct. Ne-am întâlnit câțiva ani înainte de a ne căsători. În acea perioadă, el a fost susținător al carierei mele și m-a încurajat să-mi urmez visele. Dar lucrurile s-au schimbat drastic după ce ne-am căsătorit.

A început subtil. Andrei făcea comentarii despre cum vrea să aibă grijă de mine și că nu mai trebuie să lucrez. La început, suna dulce și grijuliu. Dar apoi a început să insiste să renunț la jobul meu. Spunea că vrea să mă concentrez pe casă și pe viitorii noștri copii. Cu reticență, am fost de acord, gândindu-mă că este doar o situație temporară.

Cu toate acestea, odată ce am renunțat la job, comportamentul lui Andrei a devenit mai autoritar. A preluat controlul asupra tuturor finanțelor noastre și mi-a dat o alocație strictă pentru cheltuielile casnice. Dacă aveam nevoie de ceva în plus, trebuia să-i cer bani și să justific de ce aveam nevoie. Se simțea umilitor și infantilizant.

Am încercat să vorbesc cu Andrei despre cum mă simțeam, dar el mi-a respins îngrijorările. Spunea că el este cel care aduce banii în casă și că este responsabilitatea lui să gestioneze banii. M-a făcut să mă simt vinovată pentru că îmi doream independență financiară, acuzându-mă că nu am încredere în el.

Pe măsură ce timpul trecea, situația s-a înrăutățit. Andrei a început să-mi monitorizeze fiecare mișcare, întrebând unde merg și cu cine vorbesc. Chiar a început să-mi verifice telefonul și emailurile. Mă simțeam ca o prizonieră în propria mea casă.

Am apelat la prieteni pentru sprijin, dar mulți dintre ei nu au înțeles gravitatea situației. Îl vedeau pe Andrei ca pe un soț iubitor care vrea să aibă grijă de soția lui. Nu puteau vedea controlul și manipularea care se ascundeau sub suprafață.

Am încercat să găsesc modalități de a câștiga bani pe ascuns fără ca Andrei să știe. Am început să scriu articole freelance și să vând obiecte artizanale online. Dar când Andrei a aflat, a fost furios. M-a acuzat că i-am trădat încrederea și a amenințat că va tăia tot sprijinul financiar dacă voi continua.

Simțindu-mă disperată, am cerut ajutorul unui adăpost local pentru femei. Mi-au oferit resurse și sprijin, dar plecarea de lângă Andrei nu era la fel de simplă ca ieșirea pe ușă. Nu aveam economii proprii, niciun loc de muncă și niciunde să merg.

Sunt încă prinsă în această situație sufocantă, simțindu-mă tot mai lipsită de putere cu fiecare zi care trece. Independența și auto-suficiența care mă defineau odată au fost luate de la mine. Nu știu cât timp mai pot îndura această viață de control și manipulare.